Descarca subiecte oral la BAC 2010

Descarca gratuite subiectele la oral pentru BAC 2010


A competente lingvistice lb romana

B competente lingvistice lb croata

B competente lingvistice lb germana

B competente lingvistice lb maghiara

B competente lingvistice lb sarba

B competente lingvistice lb slovaca

B competente lingvistice lb turca

B competente lingvistice lb ucraineana

C competente lingvistice lb engleza

C competente lingvistice lb franceza

C competente lingvistice lb germana

C competente lingvistice lb italiana

C competente lingvistice lb portugheza

C competente lingvistice lb rusa

C competente lingvistice lb spaniola

D competente digitale

Mai mult »»

Download modele de subiecte BACALAUREAT 2010

Ministerul educatiei a publicat pe situl oficial modelele de subiecte pentru examenul de BAC 2010.

MODELE DE SUBIECTE BAC 2010

Mai mult »»

La ce discipline/materii se da BACALAUREATUL in 2010?

La ce discipline/materii se da BACALAUREATUL in 2010?

1. Probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale
Toate Filierele, profilurile şi specializările vor susţine următoarele probe:

A: proba orală: Probă de evaluare a competenţelor de comunicare orală în limba română
B: proba orală: Probă de evaluare a competenţelor de comunicare orală în limba maternă
C: (probă orală, scrisă şi practică) Probă de evaluare a competenţei lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată în liceu
D: probă scrisă/practică Probă de evaluare a competenţelor digitale


2. Probele scrise
2.1. Probele comune:
Toate Filierele, profilurile şi specializările vor susţine următoarele probe:

PROBA E:
a) probă scrisă : Limba si literatura română, comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile si specializările
b) probă scrisă : Limba si literatura maternă, comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile si specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale

2.2.Probele diferenţiate:

A. Filiera teoretică:

Profilul : Umanist
Specializarea : Filologie
Proba E : Istorie (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie, Sociologie, Filosofie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea : Ştiinţe sociale
Proba E : Istorie (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie, Sociologie, Filosofie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Profilul : Real
Specializarea : Matematică-informatică
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie, Informatică (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea : Ştiinţe ale naturii
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie, Informatică (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

B. Filiera tehnologică

Profilul : Servicii

Specializarea : Tehnician în turism
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea : Tehnician în administraţie
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea : Tehnician în activităţi economice
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea : Tehnician în activităţi de postă
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea : Tehnician în achiziţii si contractări
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea : Tehnician în hotelărie
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea : Tehnician în activităţi de comerţ
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare


Specializarea : Tehnician în gastronomie
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Organizator banqueting
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Coafor stilist
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Profilul : Resurse naturale si protecţia mediului

Specializarea :Tehnician ecolog si calităţii mediului
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician hidro-meteorolog
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician chimist de laborator
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician analize produse alimentare
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician designer mobilă si amenajări interioare
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician în agricultură
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician agro-montan
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician veterinar
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician în silvicultură si exploatări forestiere
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician în industria alimentară
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician în agroturism
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare


Profilul : Tehnic

Specializarea :Tehnician de telecomunicaţii
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician electronist
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare


Specializarea :Tehnician electrotehnist
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician operator tehnică de calcul
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician în automatizări
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician în instalaţii electrice
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician electromecanic
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician operator telematică
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician operatori roboţi industriali
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician mecatronist
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician proiectant CAD
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician mecanic pentru întreţinere si reparaţii
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician prelucrări mecanice
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician transporturi
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare


Specializarea :Tehnician prelucrări la cald
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician metrolog
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician aviaţie
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician instalaţii de bord (avion)
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician desenator pentru construcţii si instalaţii
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician în industria materialelor de construcţii
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician în industria sticlei si ceramicii
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician instalator pentru construcţii
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician în construcţii si lucrări publice
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician audio-video
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician producţie film si televiziune
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician multimedia
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician operator procesare text imagine
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician poligraf
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician producţie poligrafică
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician în chimie industrială
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician designer vestimentar
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician în industria textilă
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician în industria pielăriei
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Tehnician în industria pielăriei
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Fizică, Chimie, Biologie (d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

C. FILIERA VOCAŢIONALĂ


Profilul : Artistic

Specializarea :Arhitectură, arte ambientale si design
Proba E : Istorie (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie(d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Arte plastice si decorative
Proba E : Istorie (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie(d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Coregrafie
Proba E : Istorie (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie(d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Muzică
Proba E : Istorie (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie(d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Arta actorului
Proba E : Istorie (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie(d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Profilul : Pedagogic

Specializarea :Învăţător - educatoare
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie(d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Bibliotecar-documentarist
Proba E : Istorie (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie(d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Instructor-animator
Proba E : Istorie (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie(d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Instructor pentru activităţi extrascolare
Proba E : Istorie (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie(d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Pedagog scolar
Proba E : Istorie (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie(d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Profilul : Educaţie fizică si sport

Specializarea :Liceu cu program sportiv
Proba E : Istorie (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie(d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Profilul : Militar

Specializarea :Matematică-informatică
Proba E : Matematică (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie(d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Profilul : Teologic

Specializarea :Teologie Ortodoxă
Proba E : Istorie (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie(d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Patrimoniu cultural
Proba E : Istorie (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie(d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Teologie Romano – Catolică
Proba E : Istorie (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie(d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Teologie Greco – Catolică
Proba E : Istorie (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie(d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Teologie Baptistă
Proba E : Istorie (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie(d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Teologie Penticostală
Proba E : Istorie (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie(d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Teologie Adventistă
Proba E : Istorie (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie(d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Teologie Unitariană
Proba E : Istorie (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie(d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Specializarea :Teologie Reformată
Proba E : Istorie (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie(d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare


Specializarea :Teologie Musulmană
Proba E : Istorie (c) probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil, specializare
Proba E : Geografie, Logică si argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie(d) probă scrisă la alegere, în funcţie de filieră, profil, specializare

Mai mult »»

Subiectele Bacalaureatului 2009 vor aparea pe internet pana pe 31 octombrie

Subiectele pentru examenul de bacalaureat din 2010 vor fi postate pe internet in data de 31 octombrie 2009.

Prim-ministrul Emil Boc a declarat urmatoarele: "Cu privire la examenul de bacalaureat, termenul de 31 octombrie pentru postarea pe site a modelelor de subiecte pentru examenul de bacalaureat, astfel încăt elevii să ştie la ce să se aştepte la examenul de sfârşitul acestui an, un examen, aşa cum am spus, simplificat, în raport cu anii trecuţi, în sensul că, în luna iunie-iulie, vor avea doar trei probe, iar până atunci, pe parcursul anului, vor avea cele trei modalităţi de evaluare a competenţelor digitale, de comunicare în limba română şi de limbă străină. În acest moment, fac evaluarea tuturor acestor modalităţi în vederea stabilirii datelor optime pentru realizarea acestor evaluări. Până la examenul de bacalaureat, elevii vor susţine o probă de compenţă digitală ce se va finaliza cu un certificate, care va stabili ce nivel de competenţă are elevul în utlizarea calculatorului. Voi avea grijă ca aceste evaluări să nu fie supraîncărcate, ci să fie în concordanţă cu nevoile reale ale elevului. La fel şi cele care vizează limbile străine, solicitând de asemenea ambasadelor pentru a vedea care certificate de limbi străine pot fi deja recunoscute, în măsura în care elevii le-au susţinut pe parcursul anului. Dacă au un certificat de competenţă lingvistică recunoscut la nivel internaţional nu mai trebuie să susţină proba respectivă. Fac precizarea că cele 3 probe de competenţă digitală, comunicare şi limbă străină nu se finalizează cu o notă aparte. Copii trebuie să aibă asemenea certificate emise, calificativul va fi în funcţie de competenţele fiecăruia."

Mai mult »»

Calendar BAC 2010. Pe ce data se da BAC-ul din 2010?

14 – 18 decembrie 2009

Înscrierea candidatilor la prima sesiune de examen


11-13 ianuarie 2010

Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A


13-15 ianuarie 2010

Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B


18 – 29 ianuarie 2010

Evaluarea competentelor digitale – proba D




19 – 22 aprilie 2010

Evaluarea competentelor lingvistice într-o limbă modernă – proba C


11 iunie 2010

Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a


28 iunie 2010

Limba si literatura română – proba E)a) – proba scrisă


29 iunie 2010

Limba si literatura maternă – proba E)b) – proba scrisă


30 iunie 2010

Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – proba scrisă


1 iulie 2010

Proba la alegere a profilului si specializării – proba E)d) – proba scrisă


3 iulie 2010

Afisarea rezultatelor (până la orele 16:00) si depunerea contestatiilor (orele 16:00 – 20:00)


5-6 iulie 2010

Rezolvarea contestatiilor


7 iulie 2010

Afisarea rezultatelor finale - A doua sesiune de examen 2010


A doua sesiune de examen 2010

05 – 09 iulie 2010

Înscrierea candidatilor la a doua sesiune de examen


23-24 august 2010

Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A


23-24 august 2010

Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B


24 -25 august 2010

Evaluarea competentelor lingvistice într-o limbă modernă – proba C


26 - 27 august 2010

Evaluarea competentelor digitale – proba D


30 august 2010

Limba si literatura română – proba E)a) – proba scrisă


31 august 2010

Limba si literatura maternă – proba E)b) – proba scrisă


1 septembrie 2010

Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – proba scrisă


2 septembrie 2010

Proba la alegere a profilului si specializării – proba E)d) – proba scrisă


4 septembrie 2010

Afisarea rezultatelor (până la orele 16:00) si depunerea contestatiilor (orele 16:00 – 20:00)


6-7 septembrie 2010

Rezolvarea contestatiilor


8 septembrie 2010

Afisarea rezultatelor finale

Mai mult »»

Cum va fi BACALAUREATUL din 2010? Formatul BACULUI 2010. Ce materii se dau la BAC 2010!

Daca trebuie sa dai BACUL in 2010 citeste mai jos, formatul si materiile de la BAC 2010. Oficiale si definitive!

În primul rând, va fi o probă scrisă la limba şi literatura română, probă comună şi obligatorie pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările.
În al doilea rând, va fi o probă scrisă diferenţiată în funcţie de filieră, profil şi specializare, după cum urmează: matematică pentru profilul real din filiera teoretică pentru filiera tehnologică sau, după caz, pentru filiera vocaţională sau istorie pentru profilul umanist din filiera teoretică sau, după caz, pentru filiera vocaţională. Deci, a doua probă scrisă va fi fie matematică, fie istorie.
A treia probă scrisă va fi cea cu privire la care elevul va putea opta în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmată pentru una dintre disciplinele cuprinse în următoarele grupe de discipline. Şi acum, din primul pachet fizică, chimie, biologie sau informatică, elevul va opta pentru o disciplină, din cel de-al doilea pachet: geografie, filosofie, logică şi argumentare, economie, psihologie şi, după caz, sociologie, elevul va opta pentru o singură disciplină.
Aceste sunt cele 3 probe scrise obligatorii, evident, la care se adaugă, pentru cei care au urmat liceul sau studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale, şi proba scrisă la limba şi literatura maternă.
Pe parcursul clasei a XII-a, elevii vor avea de obţinut trei certificate de competenţă: un certificat de competenţă în limba română, un certificat de competenţă într-o limba străină şi un certificat de competenţă în abilităţi digitale - utilizarea calculatorului. Vreau să ştiţi că aceste competenţe se vor măsura prin calificative de la slab la foarte bine şi ele sunt obligatorii de obţinut pentru a putea ajunge la proba scrisă.

Mai mult »»

Calendarul BAC 2009 sesiunea din august- septembrie

Calendar Sesiunea august - septembrie 2009

13 - 17 iulie 2009 - Inscrierea candidatilor
17 august 2009 - Limba si literatura romana - proba A - proba orala
18 august 2009 - Limba si literatura materna - proba C - proba orala
19 august 2009 - Limba si literatura moderna - proba B - proba orala
20 august 2009 - Limba si literatura romana - proba A - proba scrisa
21 august 2009 - Limba si literatura materna - proba C - proba scrisa
24 august 2009 - Proba obligatorie a profilului - proba D - proba scrisa
25 august 2009 - O proba la alegere din aria curriculara corespunzatoare specializarii - proba E - proba scrisa sau practica
26 august 2009 - O proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare corespunzatoare specializarii - proba F - proba scrisa sau practica
28 august 2009 - Afisarea rezultatelor (pana la orele 16:00) si depunerea contestatiilor (orele 16:00 - 20:00)
30 august - 2 septembrie 2009 - Rezolvarea contestatiilor
3 septembrie 2009 - Afisarea rezultatelor finale

Mai mult »»

Variantele de la BAC 2009 Extrase la Lb romana, sesiunea iulie-iunie

Variantele extrse nu au mai fost facute publice la fel ca in alti ani..

− Varianta 026 - SUBIECTUL I (30 de puncte)
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:




(Lucian Blaga, Înfrigurare)
Livada s-a încins în somn. Din genele-i de stufuri
strâng lacrimi de văpaie:
licurici.

Pe coastă-n vreji de nouri
creşte luna.

Mâni tomnatice întinde noaptea mea spre tine
şi din spuma de lumin-a licuricilor verzui
ţi-adun în inimă surâsul.
Gura ta e strugure-ngheţat.

Numai marginea subţire-a lunii
ar mai fi aşa de rece
– de-aş putea să i-o sărut –
ca buza ta.

Îmi eşti aproape.
Prin noapte simt o pâlpâire de pleoape.

CERINTE
1 Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele surâsul şi pâlpâire. 2 puncte
2 Precizează rolul liniilor de pauză din text. 2 puncte
3 Menţionează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 2 puncte
4 Precizează tema poeziei. 4 puncte
5 Prezintă două particulariăţi prozodice ale textului. 4 puncte
6 Explică efectul stilistic al utilizării indicativului prezent, în poezia citată. 4 puncte
7 Exprimă-ţi o opinie argumentată despre relaţia dintre titlu şi textul poeziei. 4 puncte
8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, a treia strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentăîn textul dat. 4 puncte
Rezolvare Subiectul I Varianta 26 : - vezi rezolvarea

− Varianta 017 - SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre iubire, pornind de la ideea
exprimată în următoarea afirmaţie: „Iubirea e din altă lume şi se iveşte din senin, fără ca să ştii de ce, se
dă pe faţă, fără ca să ştii cum, şi te duce fără ca să ştii unde”. (Ioan Slavici, Mara)

Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 puncte
- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării: formularea ipotezei/ a propriei opinii faţă de
ideea exprimată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente
adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte
- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi
de punctuaţie). 6 puncte
Rezolvare: Subiectul II: Varianta 17 : - vezi rezolvarea

− Varianta 043 - SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume, reflectate într-un roman
psihologic din perioada interbelică. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

- evidenţierea tipului de roman pentru care ai optat şi a trăsăturilor care fac posibilă încadrarea într-o tipologie,
într-un curent cultural/ literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;
- prezentarea temei romanului, reflectată în textul narativ ales, prin referire la două episoade/ secvenţe
narative;
- sublinierea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume
a autorului/ a naratorului (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia
subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă, tehnici narative, construcţia
personajului, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);
- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema şi viziunea despre lume sunt
reflectate în romanul ales.
Rezolvare Subiectul III Varianta 43 : - vezi rezolvarea

Mai mult »»

Cele mai noi perle de la Bacalaureat 2009

“Pai da, trebuie sa ne dam dupa timp, acum nu mai este vreme de dulcegarii, de tromboane, trebuie sa stii sa traiesti, sa faci bani, sa ai casa si masina, sa ai un servici usor si banos. Daca te dai dupa timp traiesti bine cum traiesc deputatii”

"Adică Ion zăcea atât de adânc încât nici nu şi-a dat seama că a uitat lumina aprinsă şi era atât de leneş că nici becul nu la mai şters de praf şi de aceea lumina era murdară"

"Eminescu a scris Luceafărul pentru că l-a văzut mai mare decât toate stelele şi de aceea ia plăcut... Luceafărul s-a transformat într-un flăcău pentru că altfel nu putea so iubească pe fata împăratului dar pe urmă s-a nasolit treaba pentru că fata aia iubea pe altul şi Luceafărul s-a întors în cer de unde căzuse"

"Nichita Stănescu este un poet care se miră de orice. El se miră şi de faptul că oamenii aud şi au urechi. Păi de ce? El n-a avut urechi? A văzut el vreun om fără urechi? Mă rog, da se zice că aşa este în poezie, să te miri de toate şi să le pui pe toate unele subt altele, în rânduri scurte, ca să se vadă că sunt versuri"

„Poema „Mioriţa” circula pe baza orală, adica nu a fost scrisă, din motive tehnice. În balada „Mioriţa” este vorba de trei ciobani care complotează împreuna să-l omoare pe unul dintre ei. Ciobanul „Mioriţei” a spus că la cap să-i puie diverse categorii de fluiere.”

"Descrierea padurii este portretul ideal al femeii iubite. Aceasta are gura inghetata, precum strugurii inghetati, si cand o saruta pe buze, simte intre dinti cocoloase de gheata scoase din congelator."

„deznodământului Marei are un sfârşit destul de tragic...bătrânul Hubben a fost ucis de Bandi”

"Mara lucra pentru a avea bani în ciorap şi viaţă frumoasă pentru Sida”

via banel.ro

Mai mult »»

Descarca Yahoo Messenger 10 gratuit

Stiu ca tu in loc sa inveti pentru BAC stai pe mess toata ziua!

Yahoo a lansat o noua versiune de mess si anume YAHOO MESSENGER 10!

DESCARCA YAHOO MESSENGER 10 GRATUIT

Mai mult »»

REZULTATE ONLINE BAC 2009

REZULTATE ONLINE BAC 2009

Pe această pagină veți găsi linkuri utile pentru rezultatele ONLINE de la bacalaureatul de anul acesta(2009).

REZULTATE BACALAUREAT 2009 – proba A – limba romana, oral

Rezultate sortate alfabetic – aici
Rezultate sortate dupa medie – aici

Proba C – limba materna – oral – 2009

Rezultate sortate alfabetic – aici
Rezultate sortate dupa medie – aici

Limba si literatura modernă – proba B – oral – 2009

Rezultate sortate alfabetic – aici
Rezultate sortate dupa medie – aici

Limba si literatura română – proba A – proba scrisă – 2009

Rezultate sortate alfabetic – aici
Rezultate sortate dupa medie – aici

Limba si literatura maternă – proba C – proba scrisă – 2009

Rezultate sortate alfabetic – aici
Rezultate sortate dupa medie – aici

Proba obligatorie a profilului – proba D – proba scrisă – 2009

Rezultate sortate alfabetic – aici
Rezultate sortate dupa medie – aici

O probă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării – proba E – probă scrisă sau practică
Rezultate sortate alfabetic – aici
Rezultate sortate dupa medie – aici

Post from: Teofil Blog

Mai mult »»

Variante rezolvate istorie BAC 2009 full download

Iata ca au aparut si rezolvarile la istorie intergtale.

Download variante istorie bac 2009

Mai mult »»

Descarca un program de facut fituici

Acum e mai usor sa copii de pe telefon! Cu ajutoul acestui program vei putea adapta textul la rezolutia telefonului.

Download program de facut fituici

Mai mult »»

Varianta 22 rezolvata geografie

Varianta 22
A.
1. 22,5 grade in luna iulie
2. -3 grade in luna ianuarie

B.
1. se aduna temperaturile medii lunare din cele 12 luni, iar suma obtinuta se imparte la 12
2.22,5 grade
3. cantitatea de raditie solara cazuta la latiduinea Campiei Romane




C.
1.Germania, Spania
2.Muntii Alpi, Masivul Central Francez
3.temperat oceanica
4.Lyon, Marisilia
5.Riviera Franceza
6.bauxita, uraniu

D.
1.69,80 loc/km^2
2.-factori naturali-relieful prin accesabilitate
-factori socio-economici:dezvoltarea industriei, serviciilor

E.-defrisarea tot mai intensa a padurilor
-utilizarea agricola indelungata

Mai mult »»

Antivitrus + Antispyware + Firewall gratuit [download ]

Cea mai buna solutie gratuita de securitate pt pc-ul tau

Mai mult »»

Interesant pe Banel.ro

.

Cele mai bune seriale comedie

Seriale bune de urmarit vara asta

Cum sa faci bani pe net in aceasta vara ?

Mai mult »»

A cumparat cineva variante rezolvate BAC 2009 online ?

A cumparat cineva variante rezolvate de aici www.bac2009.biz ?

E pe bune sau e teapa ?

Mai mult »»

Schimbare de design pe Banel.ro

Blogul lui Banel

Mai mult »»

HIDROGRAFIA ROMÂNIEI - ASPECTE GENERALE

Sper sa va vina in ajutor...

ROMÂNIA

Componente ale hidrografiei României:
Dunărea, râurile interioare, apele subterane, lacurile şi Marea Neagră
a. Râurile interioare
- bazine hidrografice inegale ca suprafaţă
- râurile interioare se varsă direct sau indirect în Dunăre
→grupe teritoriale: → grupa de vest – de la Vişeu la Bega (Tur, Someş, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Mureşul); râurile sunt colectate de Tisa
→ grupa de sud- vest- Timiş, Bârzava, Caraş, Nera, Cerna- se varsă direct în Dunăre
→ grupa de sud între Bahna şi Călmăţui (Bahna, Blahniţa, Desnăţui, Jiu, Olt, Călmăţui, Vedea, Argeş, Mostiştea, Ialomiţa, Călmăţui); râurile sunt colectate de Dunăre
→ grupa de est – râuri colectate de Siret (Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Milcov, Râmnicu Sărat, Buzău, Bârlad) şi Prut (Başeu, Jijia, Bahlui), apoi de Dunăre
→ grupa râurilor dobrogene- se varsă în Marea Neagră, prin limanuri sau lagune (Teliţa, Taiţa, Slava, Casimcea)
→ ierarhizarea râurilor după lungimea cursului: Mureş, Olt, Prut, Siret, Ialomiţa, Someş, Argeş, Jiu
→ ierarhizarea râurilor după debit: Siret, Olt, Mureş, Jiu, Prut, Argeş
→ sisteme de alimentare a râurilor: → pluvială
→ pluvionivală – în sectorul montan
→ subterană


b. Lacurile
→ ocupă 1,1% din suprafaţa ţării- 3.400 lacuri
→ diversitate a originii cuvetei lacustre
→ tipuri de lacuri, după origine (mod de formare):
- naturale: lagune (Razim- Sinoe), limane fluviale (bugeac, Oltina), limane maritime (Techirgiol, Tatlageac), lacuri de luncă (Bălţile Dunării), lacuri în depresiuni de tasare (crovuri) în Bărăgan, lacuri în masive de sare (Coştiui, Slănic, Ocnele Meri, Turda, Ocna Sibiului), lacuri carstice (Vărăşoaia), lacuri vulcanice (Sf. Ana), lacuri glaciare (Bucura, Zănoaga, Bâlea, Gâlcescu, Podragul, Lala), lac de baraj natural (Lacul Roşu);
- antropice: lacuri hidroenergetice (Porţile de Fier I şi II, Vidraru), iazuri în Câmpia Transilvaniei (Zau de Câmpie, Ţaga), Câmpia Moldovei (Negreni, Vlădeni, Podu Iloaie), Câmpia de Vest (Cefa, Tămaşda, Marţihaz), lacuri de agrement(Căldăruşani, Snagov)
→ tipuri de lacuri, după treapta de relief:
- de munte: lacuri glaciare, lac vulcanic, lac de baraj natural, lacuri hidroenergetice, lacuri carstice
- de deal şi podiş: lacuri în masive de sare, iazuri
- de câmpie şi luncă: lacuri în depresiuni de tasare, limane fluviale, lacuri de luncă, limane maritime
c. Apele subterane
→ape freatice
→ape de adâncime
→ape geotermale
→ izvoare minerale



DUNĂREA ŞI MAREA NEAGRĂ
1. Dunărea
→ cel mai important fluviu european, sub aspectul complexităţii, străbate Europa Centrală şi de Est şi se varsă în Marea Neagră printr-o deltă (Delta Dunării)
→ al doilea fluviu ca lungime şi debit al Europei, după Volga
→ al doilea fluviu ca trafic de mărfuri, după Rhin
→ străbate 10 ţări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, Bulgaria, Moldova, Ucraina) şi 4 capitale )Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad)
→ Cursul Dunării se împarte în 3 sectoare:
-cursul superior- până aproape de Viena
- cursul mijlociu- de la Viena la Baziaş
- cursul inferior- de la Baziaş până la vărsare
→ Afluenţii Dunării (cei mai importanţi, ca debit): Sava, Tisa, Drava, Inn
→ Dunărea asigură legătura dintre Marea Neagră şi Marea Nordului prin intermediul Canalului Dunăre- Marea Neagră, iar în vest prin intermediul unui sistem de canale, Main, Rhin.
→ influenţează România prin: →colectează reţeaua hidrografică
→ potenţial hidroenergetic
→ asigură legătura fluvială între centrul şi estul Europei
→influenţează caracteristicile mediului natural
→ utilizarea ei economică
→ sectoare : →Baziaş- Gura Văii (Porţile de Fier)- Defileul Dunării-cel mai important defileu din Europa (144 Km); în prezent are aspectul unui imens lac, Lacul Porţile de Fier I- 130 Km lungime, situat în amonte de barajul hidrocentralei Porţile de Fier
→Gura Văii (Porţile de Fier)-Călăraşi-Lunca Dunării se situează la contactul dintre Câmpia Română şi Podişul Prebalcanic, albia este îndiguită, panta este redusă, lacul Porţile de Fier II
→ Călăraşi- Brăila – Bălţile Dunării; lunca este foarte largă, încadrată între cele două braţe principale la contactul dintre Dobrogea şi Câmpia Română
→ Brăila – Marea Neagră- Dunărea maritimă, cuprinde şi Delta Dunării (Rezervaţie a Biosferei)
→ influenţe antropice asupra Dunării:
→ construirea lacurilor de acumulare şi a hidrocentralelor de la Porţile de Fier şi Ostrovul Mare
→ reducerea cantităţii de aluviuni transportate
→ creşterea mineralizării Dunării – deversări de substanţe poluante din unităţi economice
→ diminuarea fenomenelor de îngheţ, datorită ridicării punctului termic de îngheţ
→ schimbarea funcţionalităţii Luncii Dunării prin lucrările de îndiguiri şi desecări

2. Marea Neagră
Marea Neagră reprezintă un rest din Marea Sarmatică (ce se întindea de la bazinul Vienei până la Marea Caspică);
a fost numită de greci Pontus Euxinus (“mare primitoare”)
a avut dintotdeauna un important rol geopolitic pentru ţările dunărene, vecine sau apropiate, pe care le-a legat maritim cu Marea Mediterană şi Oceanul Planetar
reprezintă o turnantă a comerţului europeano-asiatic

→ particularităţi: →mare continentală- legătura cu Oceanul Planetar prin intermediul strâmtorilor Bosfor (spre Marea Marmara), Dardanele (spre Marea Egee şi Marea Mediterană), Gibraltar (spre Oceanul Atlantic)
→maree redusă (sub 10 cm)
→curenţi circulari determinaţi de vânt
→ curenţi de transfer între Marea Neagră şi marea Mediterană
→bilanţ hidrologic pozitiv , datorită aportului adus de fluvii şi precipitaţii
→două straturi de apă şi de salinitate
→lipsa curenţilor verticali
→platforma continentală extinsă
→biomasa la suprafaţă
→salinitatea redusă (16-17%)
→la adâncimi există H2S (hidrogen sulfurat)
→ Relieful Mării Negre:
• platforma continentală (0...200 m)
- aspect de câmpie submarină cu înclinare slabă
• abruptul continental (-200... -2000 m)
• bazinul Mării Negre (situat la adâncimi mai mari de 2000 m
-“câmpie” submarină întinsă şi netedă
→ Litoralul românesc al Mării Negre:
- 244 Km - se desfăşoară între Sulina şi Vama Veche
- ţărm jos, în nord, de la Sulina la Capul Midia,ţărm deltaic, cu lagune, plaje, cordoane de nisip
- ţărm înalt, cu faleză, în sud, de la Capul Midia la Vama Veche.

Mai mult »»

Varinata 22 - Geografie [rezolvari bac 2009]

Varianta 22
A.
1. 22,5 grade in luna iulie
2. -3 grade in luna ianuarie

B.
1. se aduna temperaturile medii lunare din cele 12 luni, iar suma obtinuta se imparte la 12
2.22,5 grade
3. cantitatea de raditie solara cazuta la latiduinea Campiei Romane




C.
1.Germania, Spania
2.Muntii Alpi, Masivul Central Francez
3.temperat oceanica
4.Lyon, Marisilia
5.Riviera Franceza
6.bauxita, uraniu

D.
1.69,80 loc/km^2
2.-factori naturali-relieful prin accesabilitate
-factori socio-economici:dezvoltarea industriei, serviciilor

E.-defrisarea tot mai intensa a padurilor
-utilizarea agricola indelungata

Mai mult »»

Rezolvari Engleza oral si scris BAC 2009

AICI gasiti rezolvari la cateva bilete oral si cateva variante rezolvate la scris de la BAC 2009 pt ENGLEZA.

Mai mult »»

Geografie - EUROPA - FACTORII GENETICI, ELEMENTELE CLIMATICE

FACTORII GENETICI, ELEMENTELE CLIMATICE ŞI REGIONAREA CLIMATICĂ

Elemente ce definesc particularităţile climatice:
1. factorii genetici
2. elementele climatice
3. regionarea climatică



EUROPA - Factorii genetici
● radiaţia solară (poziţia pe glob)
→ caracterul temperat al climei
→ scade de la sud (130-140 kcal/cm²/an) spre nord (80-100 kcal/cm²/an)
● mişcarea generală a aerului de la vest la est
→ repartiţia descrescătoare a precipitaţiilor → diminuarea caracterului oceanic al climei
→ accentuarea continentalismului termic
→ Europa- spaţiul de acţiune dinamică a Vânturilor de vest şi a Vânturilor polare
● influenţa centrelor barice marginale: Anticiclonul Azorelor, Anticiclonul Groenlandez, Anticiclonul Siberian, Ciclonul Islandez, Ciclonul Central Asiatic
→ determină deplasarea pe continent a unor mase de aer diferite:
- polare- foarte reci şi relativ uscate
- atlantice- răcoroase şi umede
- mediteraneene/nord-africane- calde şi umede
- continentale- reci/calde, după sezon şi uscate
→ caracteristici variate în regimul precipitaţiilor, temperaturii
● contactul sinuos dintre uscat şi apă
● influenţa Curentului Atlanticului de Nord
● aspectul şi altitudinea reliefului → prezenţa lanţului alpino- carpatic
→ zonalitatea verticală
● prezenţa unei mase continentale de mari dimensiuni în estul continentului
→ continentalismul temperaturii şi al precipitaţiilor

EUROPA - ELEMENTELE CLIMEI
● temperatura medie anuală – scade de la S la N (35˚ la 71˚ latitudine Nordică)
→ izoterme medii anuale cu valori de : 20˚C ; 15˚C; 10˚C; 5˚C; 0˚C; - 5˚C.
● precipitaţiile scad de la V (1000mm/an) la E (500mm/an)
● precipiaţiile cresc cu altitudinea
● vânturile predominante: Vânturile de Vest; în Est, Crivăţul
● vânturi locale, de tip föhn

EUROPA - REGIONAREA CLIMATICĂ
● mai multe tipuri de climă:
→ cu succesiune latitudinală
→ etajare verticală
● zone de climă cu succesiune pe direcţia sud-vest – nord-est
→ climat subtropical secetos- în Peninsula Iberică
→ climat mediteranean- Peninsula Iberică, Peninsula Italică, sudul Peninsulei Balcanice; caracteristici: două sezoane- iarna răcoroasă şi umedă, vara foarte caldă şi secetoasă ; temperaturile medii ale lunilor extreme , ianuarie 10˚C , iulie peste 25˚C ; precipitaţii medii anuale de 600-900 mm/an (predominant în aprilie şi octombrie); zonă de intreferenţă între circulaţia vestică, de pe Marea Mediterană şi cea din nordul african
→ climat temperat oceanic (influenţa Curentului Atlanticului de Nord)- N Spaniei, Ins. Britanice, V Franţei, N Norvegiei ; caracteristici: temperaturile medii ale lunilor extreme scad de la sud la nord, ianuarie, de la 8˚C la -1˚C, iulie de la 22˚C la 15˚C, precipitaţiile medii anuale scad de la 1.000 mm/an la 800-900 mm/an, Vânturile de Vest
→ climat de tranziţie- centrul Spaniei, Europa Centrală, Europa de Sud-Est ; caracteristici: slăbirea treptată a circulaţiei maselor de aer vestice, interferenţa acestora cu masele de aer provenite din nord, sud sau est ; temperaturi medii negative 1-3 luni, vara temperaturi medii cuprinse între 15˚C -18˚C ; precipitaţiile medii anuale scad de la vest (800 mm/an) la est (500 mm/an)
→ climat temperat-continental- Europa de Est, Sudul Peninsulei Scandinavice ; caracteristici: influenţa maselor de aer nordice şi est- continentale ; rece şi umed în nord (500 mm/an), mai cald şi arid în sud (200-300 mm/an)
→ climat temperat de stepă, cu precipitaţii moderate – în Estul Mării Negre
→ climat subpolar- Europa Nordică ; caracteristici: cca 5-6 luni temperaturi medii negative, media lunii iulie între 10˚C şi 15˚C, precipitaţii de 500-800 mm/an, predominant sub formă de zăpadă, vânturile polare
→ climat montan- etajare pe verticală; la baza munţilor sunt caracteristicile unităţii mari de relief, iar de la cca 800 m altitudine intervine etajarea: scăderea temperaturilor, creşterea precipitaţiilor şi a umidităţii; în munţii din sudul şi centrul Europei, temperatura medie anuală de 0˚C se înregistrează la cca 3.000 m altitudine, iar în munţii din nordul continentului, la 500 m altitudine ; precipitaţiile cresc până la 1.000- 1.500 mm/an.

Mai mult »»

Rezolvari Franceza oral BAC 2009 - primele 25 de bilete

AICI gasiti rezolvarile la primele 25 de bilete pentru franceza oral la BAC 2009. Biletele sunt rezolvate aproape toate integral, de catre cititori.

Mai mult »»

Rezolvari BAC 2009 online pe bani

Se pare ca anul acesta nimic nu mai este gratis in online-ul romanesc. Cam toate rezolvarile care sunt puse la dispozitie pentru download nu sunt gratuite. Daca vreti sa descarcati variante rezolvate pentru BAC 2009 veti avea nevoie de multi bani. Eu nu recomand asa ceva, mai bine cumparati cartile cu rezolvarile de la BAC, e mult mai ieftin si mai comod.

Linkuri ajutatoare pentru examenul de Bacalaureat din 2009

Cum sa fii pregatit pentru BACALAUREATUL din 2009 ?
Cum sa copii la BAC?
Cum sa inveti eficient pentru BAC?

Mai mult »»

Varianta 2 - Rezolvari Biologie (Anatomie) BAC 2009

Varianta 2 de la Biologie (Antomie) este rezolvata intregral.
Dati click pe "Mai mult" pentru a o vedea in intregime.


Rezolvare biologie varianta 2


Subiectul I


A. periferic si central;

B. 1-d;
2-a;
3-b.

C. 1-a;
2-c;
3-b;
4-d;
5-b;

D. 1-adevarat;
2-fals-Amidonul este degradat in prezenta enzimelor salivare;
3-fals-Inspiratia e realizeaza prin contractia muschilor intercostali;
4-adevarat;
5-adevarat;
6-adevarat.


Subiectul II

A. 1. a)diferentierea gonadelor in timpul vietii intrauterine si favorizarea metabolismului energetic in tesuturile moi;
b)boala-nanism tiroidian caracterizat prin:dezvoltare fizica redusa,deformatii osoase,defecte de dentitie,dezvoltare fizica defectuoasa;
c)prin intermediul hormonului tireotrop care stimuleaza secretia tiroidiana.\

2. a) Cariotipul reprezinta totalitatea cromozomilor unei celule,dispusi intr-un set complet si intrun anumit aranjament;
b)46 de cromozomi;atat heterozomi de la femeie cat si cei de la barbat contin gene care determina sexul.Dosebire: heterozomi feminini se gasesc in dublu exemplar(sex monogametic).
c)Cromozomul metafazic este este bicromatidic acesta find format din doua cromatide surori,bratele cromatidelor unindu-se la nivelul centromerului.

B. a) 300 A=>300T
1600-2(A+T)=1600-1200=400
400 C+G=>200 nucleotide care contin guanina
b)ACGU;
c)Este nevoie de o temperature ridicata pentru denaturarea moleculei de AND deoarece puntile de hidrogen care leaga cele doua catene intre ele se rup numai la temperature ridicate.


Subiectul III

“Sistemul osos-parte pasiva a sistemului locomotor”


Sistemul osos se imparte in:scheletul capului cere este format din neurocraniu,neurocraniul are in componenta lui urmatoarele oase:frontal,temporal,parietal,si viscerocraniu care contine urmatoarele oase:vomerul,mandibula cornetele nazale inferioare;scheletul trunchiului care este format din stern,coaste,coloana vertebrala si scheletul membrelor care se imparte in scheletul membrelor superioare care contine urmatoarele oase:radius,cubitul,humerus si scheletul membrelos inferioare care contine urmatoarele oase:femut,tibia si peritoneu.
Oasele cresc in lungime,acest lucru se datoreaza cartilajelor de crestere care sunt situate la limita dintre epifize si diafize,cartilajele cresc pe masura ce se formeaza tesut osos nou inaintea cartilajelor de crestere,iar la incheierea cresterii tot cartilajul se transforma in tesut osos.Cresterea in grosime a oaselor se realizeaza pe baza periostului.
Hormonii care au un rol important in crsterea si dezvoltarea organismului sunt:hormonal de crestere-somatotropina(STH),tiroxina si triiododironina.
Oasele servesc ca parghii in relizarea miscarii,reprezinta o rezerva de caciu si saruri minerale pentru organism,au rol de protectie pentru unele organe de importanta vitala,ele au rol in sustinerea corpului,in locomotie si in hematopoieza(process de formare a elementelor figurate).
Vitamina D este importanta pentru fixarea calciului in organism in vederea cresterii si dezvoltarii normale a organismului.

Mai mult »»

Perle noi de la BAC

O colectie de perle noi de la BAC!

Ion Creanga s-a nascut intre anii 1887-1889.

Imparatul avea o gradina si in fund un mar.

Creierul este un organ oarecum indispensabil capului.

Cristofel Columb a plecat in America unde s-a insurat cu o bastinoasa.

Moromete plecase in excursie sa vanda cerealele.

Apasati "Mai mult" pentru toate perlele.

Antarctica este un continent alb din cauza zapezilor care nu se mai topesc odata.

Calistrat a facut pipi pe el cum se mai spune in popor, cand a observat ca Vitoria e atat de desteapta.

Moromete facea partie pe salcam ca sa se dea cu sania.

Eminescu este trist pentru ca nu a reusit sa faca nimic in viata lui.

Viata albinelor e primejduita mereu de insecte ca: tantarul, viespea, soarecele si ursii care se urca in fagi unde sunt albinele stranse in colonii si depun miere.

In padurile Amazoniei traieste o jungla fioroasa.

In nuvela “La vul ri” de Gala Galaction, sunt descrise aventurile unei alpiniste curajoase fugarite de turci, si copii ei.

Pentru ca suntem oameni, nu poti sa ceri cainelui din scara blocului sa sufere pentru deceptiile tale.

Dintre cele cinci scrisori trimise de Eminescu, prima este considerata a treia. In “Scrisoarea a treia” se desfasoara batalia de la Ro vinari.

Poemul “Miorita” circula pe baza orala, adica nu a fost scrisa, din motive tehnice.

Poetul isi asteapta iubita ca impreuna sa cutremure o barca.

Animalele salbatice traiesc in padurea zoologica.

Datorita faptului ca Lapusneanu chinuia pe boieri taindu-le nasul, urechile, inile, etc, el le-a devenit antipatic acestora.

Pescarul din Lostrita s-a inecat fiindca nu a putut sintetiza oxigenul din apa.

“Ilie Cutiu era botezat buza de iepure deoarece un iepure violent i-a luat buza si a mestecat-o.”

In multe poezii Octavian Goga a scos in evidenta natura si treieratul pe caldura.

La batranete imparatul naste un fecior.

Latina clasica este o limba moarta, care nu se poate vorbi decat in scris. Dupa caderea Imperiului roman, o parte din latina clasica defuncta a devenit bulgara. Limba romana are la baza latina bulgara, amestecata cu elemente de daca si o groaza de cuvinte slabe. In secolul al XV-lea, limba vorbita de popor era considerata vulgara si n-o vorbea nimeni.

Vitoria este de 3 ori femeie pentru ca umbla cu capul pe sus.

Vitoria , pe langa calitatea de mama avea si pe cea de tata, calitate care este mult mai dificil de indeplinit.

Podul de la Drobeta Turnu-Severin , a fost construit de Apollodor din Damasc, al carui picior se mai vede si astazi.

Citind, se mai dezvolta si omul la creier si acumuleaza materie prima.

Rascoala de la Bobalna a inceput pe un deal si s-a terminat in 1438 .

La sesizarea lui Hamlet, un control inopinat a constatat ca e ceva putred in Danemarca.

In poezia lui Toparceanu gazele, gandacii si insectele, cum e cotofana, stau de vorba: “Ce ne facem fetelor?”.

Cand a intors capul Agripina a vazut cai cu cap de turc.

Calistrat Bogza a fost strangulat de caine.

Gheorghita este foarte tacut, dar explicit.

Sahara se afla asezata pe un nisip uscat, lipsa apei avand in zona o prezenta statornica.

Lebada moare de cate ori canta.

Mai mult »»

Varianta 52 - Rezolvari Romana BAC 2009

Varianta 52- Barbu Fundoianu, Herţa

1. „ploaie”, „toamna”,”vântul”, „iedera”

2. Virgula marcheaza în vorbire o pauză scurtă. În cazul primului vers al poeziei Herţa, virgula este folosita pentru a separa doi termeni dintr-o enumeraţie („a ploaie, a toamnă”).

3. „Îţi mai aduci aminte? Îţi mai aduci aminte?”

4. motivul toamnei, al aducerii aminte, al trecerii ireversibile a timpului, al spaţiului natal văzut ca geografie mitică.

5. Prima secvenţă din textul liric dat descrie peisajul Herţei, tabloul naturii şi al târgului cuprins de toamnă. Descrierea subiectivă este realizată încă din primul vers prin imaginea olfactivă „miroase a ploaie, a toamnă şi a fân”, care are rolul de a purta cititorul în universul satului moldovean. Urmează, apoi, numeroase imagini vizuale „vântul nisip aduce”, „fetele aşteaptă în uliţa murdară, „căruţe fugărite de ploaie” care detaliază peisajul trist şi dezolant al târgului provincial cuprins de toamnă, de ploaie şi de vânt. Se remarcă abundenţa grupului nominal (substantive şi adjective), timpul prezent al verbelor, prezenţa indicilor spaţiali şi temporali, figurile de stil variate – toate specifice textului literar descriptiv.

6. Metafora „zâmbet de iaz, de şes, cuminte” din a doua secvenţă a discursului liric are rolul de a surprinde tinereţea trecută a bătrânilor „de la casa cea veche” Motivul toamnei din poezia Herţa este o metaforă a vârstei, iar sintagma „zâmbet de iaz, de şes, cuminte” este ca o amintire a tinereţii care luceşte în ochii bătrânilor, împreună cu sclipirea fugară a unor elemente din spaţiul natal. Amintirea vremurilor trecute, contemplate cu naivitatea copilăriei.

7. Poezia Herţa este realizată printr-o îmbinare a stilului tradiţionalist cu cel modernist. Motivul aducerii aminte şi al trecerii timpului sunt tipic tradiţionaliste, iar descrierea unui peisaj tipic românesc, a satului/târgului provincial, aparţine ideologiei tradiţionaliste care cuprinde conservarea specificului românesc. Discursul liric este creat prin folosirea unor termeni colocviali, neaşteptaţi sau a unor imagini menite să şocheze precum „uliţe murdare”, „gâşte, cu pantofi galbeni”, „căruţe fugărite”, „grilajul de iederă coclit”, „…azi/ şi stearpă şi molâie ca o convalescenţă”, „liniştea…mucegăieşte”, toate mărci ale modernismului. Tema şi motivele textului ţin de curentul tradiţionalist, dar anumite imagini sunt create în stil modernist.

8. Ultima secvenţă este ca o concluzie a discursului liric. Ideea poetică a ultimelor cinci strofe este trecerea ireversibila a timpului şi amintirea tinereţii care a rămas doar sub forma unor poze într-un album. Trecutul este „ascuns” în pozele facute în tinereţe, prezentul fiind doar o trista imagine plina de riduri, văzută în oglindă. Mijloacele artistice concretizează ideea poetică prin metaforele „Ne-ascund atât de bine albumele cu clampă / de-alamă, tinereţea!” şi „trecutu-i lânga lampă”, prin imagini vizuale „plină e oglinda cu cute în obraz”, prin comparaţia expresivă „şi stearpă şi molâie ca o convalescenţă”. Comparaţia din ultimele doua versuri aminteşte de zilele copilăriei lipsite de griji, liniştite, de mult pierdute „e-aşa de lungă vremea”.

9. Limbajul poetic se caracterizează prin expresivitate datorită folosirii imaginilor artistice „miroase a ploaie, a toamnă şi a fân”, „auzi cum ploaia stinge fanarele cu gaz”, „plină e oglinda cu cute în obraz” şi a figurilor de stil: comparaţia „şi stearpă şi molâie ca o convalescenţă”, epitete „factorul greoi şi surd”, „tăcerea lungă şi gri”, „albumele cu clampă de-alamă”, metafore „liniştea în lucruri de mult mucegăieşte”, „un zâmbet de iaz, de şes, cuminte”.





Varianta II-52 melancolie
Melancolia apare în momentele în care simţim că realitatea ne dezamăgeşte şi se identifică cu starea de tristeţe vagă, aparent fără motiv, care conduce către dorinţa de izolare de tot, într-un loc ascuns, sigur. Aici melancolicul îşi ţese o reţea de vise şi speranţe deoarece, mai presus de toate, el simte nevoia de a evada şi devine obsedat de problematica morţii şi a sinuciderii.
Emil Cioran este de părere că melancolia este rezultatul conştientizării brutale a omului că tot ceea ce el cunoaşte, ceea ce iubeşte, este efemer, la fel ca şi propria sa existenţa. Acesta simte că lucrurile „trec” şi este îngrozit de perspectiva opririi lor.
Consider că afirmaţia lui Cioran este pertinentă, întrucât, în primul rând, este în concordanţă cu concluziile dezbaterilor unor importante figuri din filosofie, sociologie, psihologie etc. Pierderea unui obiect sau a unei fiinţe apropiate ne poate lăsa într-o stare de tristeţe profundă. Pradă ideilor negativiste şi pustietăţii sufleteşti, omul se afundă într-o lume întunecată, renunţă la pozitivism, se desprinde de lume, fiind sigur că la un moment dat un alt lucru iubit îi va fi răpit. Aşadar, el alege să se izoleze şi să mediteze la nedreptatea sorţii de a fi muritor.
În al doilea rând, pentru a vă convinge şi mai bine de veridicitatea cuvintelor lui Emil Cioran, vă propun să analizaţi portretul unui melancolic veritabil. George Bacovia, de exemplu, poetul simbolist cel mai cunoscut din Romania, este considerat unul dintre cei mai impresionanţi melancolici. Acesta a folosit în poeziile sale teme precum regretul pentru trecut, pentru lucrurile răpite de timp (cum se întâmplă în poemul „De iarnă” ), tema dorinţei de izolare, de rupere de lume (în poezia “Rar” ) şi cea a neantului existenţial („Plumb” ).
În concluzie, comparând definiţia recunoscută a melancoliei şi coroborând-o cu exemplul unui melancolic tipic, putem afirma just că Emil Cioran a intuit corect cauza principală a melancoliei, şi anume, aceea a „tristeţii de a fi”.

Varianta-III 52 relaţia incipit-final într-un roman al experienţei interbelic: Întâmplări în irealitatea imediată de Max Blecher

Romanul experienţei reprezintă o orientare tematică în romanul interbelic, supusă aceleiaşi estetici a autenticităţii ca şi romanul psihologic, dar valorificând epic trăirea intensă a unei experienţe personale definitorii (iubirea, prietenia, războiul, moartea, boala etc.). Trăsăturile romanului experienţei se suprapun parţial cu trăsăturile „romanului corintic”, teoretizat de Nicolae Manolescu în Arca lui Noe: tematică preponderent ontologică; dizolvarea epicului şi orientarea către experienţe cu caracter simbolic; tendinţa către aspaţial şi atemporal; ordonarea diversă a întâmplărilor, după un principiu muzical, ludic sau aleator; conflict inerior ontologic sau absenţa conflictului; personaje simbolice; narator abstract, personaj omniscient sau lipsit de omniscienţă; naraţiune la persoana a III-a sau la persoana I, perspectivă narativă unică sau multiplă, preponderent subiectivă.
Max Blecher a fost consacrat în literatura română de cele două romane publicate în perioada interbelică: Întâmplări în irealitatea imediată (1936) şi Inimi cicatrizate (1937), scrise în condiţii inimaginabile, căci autorul lor era ţintuit pe patul de suferinţă de o tuberculoză osoasă. Întâmplări în irealitatea imediată deschide alte orizonturi prozei romaneşti interbelice, având o noutate surprinzătoare, de problematică şi de viziune, receptată de altfel ca atare în presa vremii: „Cartea dlui Blecher aduce o experienţă lăuntrică, o extrem de acută sensibilitate şi o inteligenţă lucidă, stăpână pe resorturile unei dureroase singurătăţi morale. Accentul ei de confesiune, de sinceritate excepţională îi conferă [...] originalitate” (Pompiliu Constantinescu).
Carte a devenirii, romanul este construit pe tema identităţii şi prezintă experienţa şi drama existenţială a unui personaj-narator în trecerea de la copilărie la adolescenţă, proces care evoluează prin descoperirea esenţelor ascunse ale lucrurilor, întâmplărilor şi oamenilor. Căutând să descifreze substanţa şi semnificaţiile realităţii concrete, eroul ajunge la o nouă interpretare a acestei realităţi: lumea exterioară există în modul în care el o percepe, anulând datele comune, banale ale realităţii obişnuite şi transformând-o într-o „irealitate imediată”, fantastică şi halucinantă, ilogică şi absurdă.
Roman de mici dimensiuni scris la persoana I, Întâmplări în irealitatea imediată este structurat în câteva secvenţe narative fără titlu, delimitate de conţinutul lor şi de spaţii albe: 1) criza înstrăinării de sine; 2) experienţa repetată a „spaţiilor blestemate” din copilărie; 3-4) primele experienţe erotice; 5-6) cinematograful, panopticumul şi bâlciul; 7-11) casa Weber; 12) casa bunicului; 13) alte spaţii fascinante: atelierul de sculptură şi teatrul de varieteu; 14) maidanul din afara oraşului, „experienţa noroiului”; 15) tentativa de sinucidere; 16) epilog – realitatea ca irealitate. Între aceste secvenţe nu mai apare continuitatea epică obişnuită. Structura narativă este dublată până la estomparea ei de o structură muzicală, în cazul căreia nu întâmplarea este determinantă, ci o temă, reluată insistent: înstrăinarea de sine, lumea ca artificiu, absurdul existenţei, iniţierea erotică, familia, moartea, spaţiul citadin etc.
Incipitul, prima unitate a textului epic, de dimensiuni variabile, are o importanţă covârşitoare în receptarea unei cărţi, dată fiind poziţia lui strategică, de graniţă între universul real şi cel ficţional. În romanul lui Max Blecher, incipitul afirmă tema fundamentală a identităţii: „Când privesc mult timp un punct fix pe perete mi se întâmplă câteodată să nu mai ştiu nici cine sunt, nici unde mă aflu. Simt atunci lipsa identităţii mele de departe ca şi cum aş fi devenit, o clipă, o persoană cu totul străină. Acest personagiu abstract şi persoana mea reală îmi dispută convingerea cu cu forţe egale.”
Înstrăinarea de sine se leagă de viziunea halucinantă asupra lumii exterioare, asemănătoare cu aceea a picturilor lui Salvador Dali, artist pentru care Blecher îşi mărturisea admiraţia într-o scrisoare către Saşa Pană. Realitatea cotidiană îşi pierde consistenţa, iar „personagiul abstract” oscilează între real şi ireal, între banal şi fantastic, între veghe şi vis, între normal şi ilogic, fiindcă, în fond, fantasticul nu este decât punctul ultim al unei atenţii şi lucidităţi acute. Astfel, eu narant simte cum materia brută şi infinitele ei forme îl ţin prizonier. Îşi imaginează, drept antidot, lanţul tuturor umbrelor de pe pământ, „ciudata şi fantastica lume cenuşie ce doarme la picioarele vieţii”, sau spaţiul fascinant al cavernelor, pe care le închipuie ca fiind materiale, în timp ce actualele reliefuri ar deveni viduri de formă identică – într-o astfel de lume, oamenii ar devni nişte goluri pure, plutind prin materia caldă şi moale a universului plin. I se pare că personajele de ceară din panopticum sunt singurul lucru autentic din lume. Gustă euforia scufundării în noroi sau, altădată, aleargă la Edda să-i spună cum s-a metamorfozat într-un copac, dar privirea îi este prinsă de un buchet de dalii roşii de pe o etajeră, de fapt doar o eşarfă… Simte cum aspectul comun al lucrurilor este implacabil împotriva sa: „lumea avea un aspect comun al ei în mijlocul căruia căzusem ca o eroare [...] Toate lucrurile, toţi oamenii erau închişi în mica şi trista lor obligaţie de a fi exacţi, nimic alta decât exacţi”.
Personajul narator se zbate pentru a ieşi din normalul anchilozat, e obsedat de stări interioare provocate de disecţia realului cotidian, dând frâu liber imaginaţiei, cu o extraordinară putere de sugestie şi expresivitate. În finalul confesiunii sale, el are sentimentul profundei irealităţi a realităţii, dându-şi seama că lumea înconjurătoare este absurdă sau, cel puţin, o gravă mistificare. Ultima frontieră a textului, finalul, dă coerenţă universului ficţional, reluând datele din incipit. Visul eroului în care se visează dormind, cuprins de un somn „tenace” şi greu, la propriu, un somn care îi „atârnă greu de pleoape şi de mâini”, este o metaforă a realităţii. Personajul vrea să se trezească din realitatea-coşmar şi să ajungă în realitatea autentică, în irealitate: „Mă zbat acum în realitate, ţip, implor să fiu trezit în altă viaţă, în viaţa mea adevărată. Este cert că e plină zi, că ştiu unde mă aflu şi că trăiesc, dar lipseşte ceva în toate astea, aşa ca în grozavul meu coşmar. Mă zbat, ţip, mă frământ. Cine mă va trezi? În jurul meu realitatea exactă mă trage tot mai jos, încercând să mă scufunde”.
Fragmentarismul epic (episoade care nu încheagă o acţiune) şi predilecţia pentru descriere, pentru imaginea statică, fotografică, apropie proza lui Blecher de textul liric. Percepţia subiectiv-onirică a lumii deplasează accentul de la iluzia realităţii, efect specific romanului în general, la vizionarism. Întîmplări în irealitatea imediată este o carte stranie, care îţi lasă un sentiment de teroare a lucrurilor, o carte uneori stridentă, halucinantă, dar facinantă.


REZOLVARI VARIANTE BAC 2009 ROMANA

Mai mult »»

Varianta 51 - Rezolvari Romana BAC 2009

Rezolvare primita de la ioana87. Pentru a comanda carti detaliate minuscule pentru bac cu toate rezolvarile, atat la romana oral/scris cat si la franceza oral si engleza oral, o puteti contacta la ioana87_2005@yahoo.com. via ebacalaureat.net

Varianta 51- I Horia Furtună, Balada lunii

1. tăinuit = ascuns, secret; fugară = scurtă, de moment;

2. Linia de pauză din versul „Din fiecare-ndrăgostit – poet” are rolul de a sublinia prin izolare substantivul „poet”, de a evidenţia astfel efectul farmecului “blând şi liniştit” al lunii şi totodată de a păstra, prin cezură, sonoritatea poeziei.

3. a ieşi în lume, cât lumea şi pământul, gura lumii etc.

4. motivul lunii, al iubirii, al visului

5. monologul liric adresat, descrierea

6. Sinestezia „Întâiul vis sub raza ta lunară/ Îşi fâlfâie din suflete pornirea” are rolul de a îmbina imaginea vizuală cu cea auditivă pentru a personifica “întâiul vis”. Metafora-oximoron „izvorul de dureri”, explicată prin apoziţie (iubirea), constituie un clişeu poetic eminescian, care trimite la ambiguitatea sentimentului, reunind bucuria şi tristeţea.

7. Deşi Horia Furtună este un poet simbolist minor, discursul liric din Balada lunii este mai curând romantic, deoarece poetul se foloseşte de recuzita romantică atât la nivelul conţinutului (luna, noaptea, visul, iubirea) cât şi la nivelul expresiei: invocaţia retorică adresată lunii, descrisă eminescian („farmecul tău blând şi liniştit”) ca obiect divin, pentru că are puterea de a transforma omul în îndrăgostit, iar îndrăgostitul în poet. Indicaţia de gen – baladă – pe care o conţine titlul poeziei constituie o altă trăsătură specifică a romantismului.

8. Cea de-a treia strofă a poeziei conturează rolul farmecului lunii, acela de a metamorfoza fiinţa umană întru frumos şi armonie, de a face „Din fiecare om – îndrăgostit / Din fiecare-ndrăgostit – poet”. Epitetele „blând” şi „liniştit” şi personificarea „alunecându-şi raza-ncet” atribuite farmecului selenar au rolul de a melancoliza omul, de a ilustra calea discretă prin care îl transformă pe om în îndrăgostit şi pe îndrăgostit în poet.

9. Titlul unui text literar reprezintă o cheie de interpretare a conţinutului textual, definind pentru cititor un anumit orizont de aşteptare. Titlul poeziei date este alcătuit din substantivul „balada”, care reprezintă specia literară: cântecul închinat lunii, iar doilea substantiv din titlu, „luna”, este laitmotivul poeziei. Acesta este semnificativ, astfel încât poetul descrie admirativ prin intermediul versurilor însuşirile lunii şi puterea acesteia de a schimba omul.





Varianta 51-II mândrie
Mândria pe care un om o simte şi o exprimă cu privire la realizările sale îl face să îşi construiască şi să îşi fortifice personalitatea, într-o lume plină de mediocritate.
Astfel, un om care este mândru de ceea ce a reuşit să realizeze sau să obţină, atât pentru el cât şi pentru societate, va fi, în primul rând, un om care impune respect chiar prin felul său de a fi.
Un prim argument în acest sens este că a fi mândru înseamnă a nu da dovadă de falsă modestie. Realizările nu ar trebui ascunse, ci ar trebui să reprezinte o motivare pentru ceilalţi, pentru ca ei să depăşească această condiţie de mediocritate. Tot astfel, falsa modestie înseamnă suprimarea adevăratei personalităţi a unui om, fiind inautentică.
Al doilea argument ce poate veni în sprijinul afirmaţiei lui Petre Pandrea este acela că, într-o lume plină de interese mediocre şi meschine, omul mândru, atâta timp cât mândria nu se transformă în infatuare, îşi dovedeşte sieşi că este cu un pas înaintea celorlalţi, că este unic, iar acest lucru sporeşte încrederea de sine şi întăreşte personalitatea.
Ca o concluzie, se poate afirma că citatul din Petre Pandrea ar trebui să aibă un ecou în mintea fiecăruia. Mândria, în sens pozitiv, este o parte a personalităţii, care trebuie manifestată plenar.

Varianta 51-III. particularităţile unui roman al experienţei din perioada interbelică: Maitreyi de Mircea Eliade

Romanul experienţei reprezintă o categorie a romanului interbelic, bazată pe crearea impresiei de autenticitate, de tangibil, prin utilizarea unor elemente care ţin de realitate (pagini de jurnal, scrisori, biografii reale etc.) sau prin fabricarea acestora, cu rolul de a mima realitatea.
Proza experienţei este una a subiectivităţii şi a autenticităţii, a unei intense trăiri la nivel spiritual, traduse prin trecerea unor evenimente exterioare în planul profund interior, definitoriu, al personajelor. Stilistic, romanul este caracterizat de sinceritatea exprimării, de surprinderea vieţii prin intermediul unei tendinţe anticalofile, de refuz al scrisului frumos, împodobit. El tinde, aşadar, către confesiune, dând impresia cititorului că este martor al unei experienţe trăite pas cu pas, asemeni unui şir de capturi din viaţa personajelor.
Romanul Maitreyi scris de Mircea Eliade, apărut în 1933 şi bucurându-se de un mare succes din partea criticii şi a publicului, este un roman modern subiectiv, erotic şi în acelaşi timp exotic. Având la baza notaţiile scriitorului din perioada în care s-a dedicat studiilor de orientalistică la Universitatea din Calcutta, el prezinta erosul ca pe o constantă a trăirii umane, dar şi ca pe un element misterios, profund marcat de percepţia culturala şi de tradiţie. Din punct de vedere spaţial şi temporal, acţiunea se desfaşoară la începutul secolului, pe tărâmul misterios al Indiei.
Tema romanului Maitreyi este incompatibilitatea, atât la nivel afectiv, emoţional, cât şi structural, între civilizaţia europeană şi cea orientală, incompatibilitate ilustrată printr-o poveste de dragoste care lupta cu imposibilul.
Constructia discursului narativ cunoaşte trei niveluri: acela al jurnalului intim al naratorului, care surprinde cu fidelitate percepţia scriitorului la momentul desfăşurării evenimentelor, acela al notaţiilor ulterioare ale acestuia, completări survenite pe baza impresiilor resimţite ulterior, şi cel al confesiunii naratorului, supuse rememorării.
Incipitul surprinde starea de incertitudine, de regret şi frustrare a personajului-narator în faţa imposibilităţii de a regăsi, printre notele din jurnalul său, o dată precisă: aceea a primei întâlniri cu Maitreyi, femeia care i-a schimbat cursul vieţii.
Acţiunea romanului se dezvăluie, asemeni unui mosor de aţă, prin intermediul stărilor pe care Allan, tânărul inginer englez care vine în Calcutta dornic să îşi facă o carieră, le resimte în timp ce reciteşte întâmplările consemnate în jurnalul său din acea perioadă. Existenţa unui astfel de element este specifică romanului modern al experienţei, fiindcă relevă într-un mod obiectiv o serie de întâmplări puse pe seama autenticităţii.
Povestea lui Allan debutează odata cu întâlnirea acestuia cu inginerul indian Narendra Sen. Bărbatul reprezintă condiţia care duce la desfăşurarea viitoare a acţiunii, fiindcă, prin intermediul lui, Allan o întâlneşte pe fiica acestuia, Maitreyi. Cu toate că la început fata i se părea respingătoare, odata cu mutarea sa în casa familiei Sen, el devine tot mai tulburat de prezenţa ei.
Cu o mentalitate puternic influenţată de cultura europeană, Allan percepe greşit apropierea dintre el şi Maitreyi, pe care părinţii fetei o încurajează, văzând-o ca pe o viitoare căsătorie planuită de cei doi.
Tot mai atras de misterul tinerei fete, cu o vastă cultură atât în domeniul literaturii, cât şi al valorilor tradiţionale, Allan începe să dorească apropierea de Maitreyi. Jocurile seducţiei practicate de fată în modul misterios şi naiv cu care Allan nu este familiarizat, nu fac decât să creeze o intimitate tulburătoare între cei doi.
Sub pretextul învăţării limbii franceze de către ea şi a bengalezei de catre el, tânarul se lasă prins în mrejele indiencei, trecând de la negare la apoteoză, până la dorinţa arzătoare de a-şi abandona religia şi de a trece la hinduism. Fata simte că iubirea pentru Allan a fost „poruncită de cer”, aşa că, înainte de a i se dărui, oficiază o logodnă mistică, ai cărei martori sunt lacul, pământul, pădurea şi cerul, elemente cosmice care pun iubirea sub semnul predestinării.
Fericirea îndrăgostiţilor este însă spulberată atunci când părinţii fetei află tot ce se petrecuse de la sora ei, Chabu. Allan află că familia Maitreyiei nu dorise niciun moment căsătoria lor, fiindca ea ar fi fost imposibilă, este alungat din casă, iar efectele nefaste ale iubirii lor nepermise se răsfrâng iremediabil asupra tuturor. Tatăl orbeşte, Chabu moare, iar Maitreyi, care ia asupra ei toata vina, se dăruieşte unui vânzator de fructe, sperând să fie alungată din casă şi să îl regăseasca astfel pe Allan.
Tânărul englez rătăceşte o vreme, pierdut, prin Calcutta, ca apoi să se retragă în munţii Himalaya, pentru a se vindeca de Maitreyi. O întâlneste pe Jenia Isaac, o femeie simplă cu care petrece o noapte. Prezenţa ei nu face decât sa îi confirme absolutul sentimentelor pentru bengaleza care va rămâne o obsesie şi o enigmă de nedepăşit odata cu anii, ceea ce face ca finalul romanului sa fie unul deschis. Scris în stilul epocii, finalul nu explică nimic, ci notează, ca şi în Ultima noapte de dragoste,întâia noapte de război de Camil Petrescu, îndoiala: „…Şi dacă n-ar fi decât o păcăleală a dragostei mele? De ce cred? De unde ştiu? Aş vrea să privesc ochii Maitreyei…”
Cele doua personaje ale romanului sunt construite ca doi reprezentanţi ai unor culturi complet diferite. Allan, europeanul raţional, pentru care totul se reduce la înlănţuirea cauză-efect, se implică într-o experienţă erotică iniţiatică, prin care ajunge la un nivel de interiorizare care îi zdruncină din rădăcini vechile credinţe şi principii. Ajunge sa se îndrăgostească sincer şi absolut de tânara indiancă, fiind captivat de jocul misterului şi al ezotericului pe care Maitreyi îl practică aproape inconştient.
Ea este o tânără crescută într-o cultură a simţurilor, a cosmicului, a naturalului şi a iubirii trăite până la cel mai intens nivel spiritual, şi ramâne pentru Allan un mister de nepătruns. Este cea care îl iniţiază pe tânar în iubire, în ciuda experienţei lui mai vaste, şi riscă totul pentru el, fiindca simte că iubirea lor este pusă sub semnul forţelor superioare. Relaţia de iubire a celor doi este una a trăirilor pasionale, a unor etape prin care trec fără să opuna rezistenţă, fiindcă sunt învaluiţi de magia sentimentelor mai presus de fizic şi real.
Din punct de vedere compoziţional, romanul este strucurat în cincisprezece capitole, întâmplarile fiind narate la persoana I, perspectiva fiind aceea a personajului-narator, cu focalizare internă. Tehnica narativă este una modernă, făcându-se apel la fluxul memoriei, care dizolvă cursul firesc al povestirii în îmbinarea prezentului cu trecutul în diferitele lui etape.
Primul roman exotic din literatura română, Maitreyi este mai mult decât o poveste de dragoste. Este un roman al experienţelor superioare, al trăirilor spirituale care străbat rigorile unor culturi incompatibile, al unui conflict dintre eros şi luciditate care dezlănţuie forţele universale şi îi transformă pe protagonişti în proiecţii ale cosmicului în lumea materială. Romanul dovedeşte din plin estetica la care a aderat Mircea Eliade, punând problema raportului literatură / viaţă în aceiaşi termeni ca şi Camil Petrescu: autenticitate, de-teatralizare, experienţă interioară, luciditate. De altfel, autorul declara că apreciază un om, o gândire sau o operă „după autenticitatea lor, adică după gradul de apropiere de coincidenţa existenţă = creaţie”.

REZOLVARI VARIANTE BAC 2009 ROMANA

Mai mult »»

Varianta 44 - Rezolvari Variante Romana BAC 2009

Varianta 44 Lb. Romana rezolvata de ioana87_2005@yahoo.com. via bac.net

1. senină = clară; mişcă = freamătă.
2. Cratima din versul „Deasupra-mi crengi de arbori se întind” are rolul de a pune în evidenţă pronunţarea împreună a două parţi de vorbire diferite. Se păstrează totodată măsura şi ritmul versurilor.
3. Procedează cum vrei, atâta timp cât transferul nu va bate la ochi.
Preferă să rămână în întuneric, decât să afle că a fost trădat de propriul frate.
4. „mâna ta cea fină” , „umeri de ninsoare”
5. Teme/motive: iubirea, luna, stelele, ramuri.




6. Metafora „flori de umbră mă cuprind” este extrem de sugestivă în redarea ideii de analogie între sentimentele eului liric şi natură. Se creează o atmosferă intimă, de mister, arborii şi florile născând umbre în lumina selenară.
7. Strofa a doua debutează cu conjuncţia adversativă „dar”, care mută atenţia cititorului de pe imaginea cadrului natural, redată în prima strofă, pe imaginea iubitei care este privită. Fereastra, element recurent în lirica eminesciană reprezintă, pe de o parte, hotarul dintre cele două spaţii – exterior şi interior – despărţindu-i parcă pe cei doi îndrăgostiţi. Pe de altă parte, fereastra este cea care permite privirii îndrăgostitului să poată admira frumuseţea şi gingăşia celei pe care o iubeşte. Epitetul „mâna ta cea fină”, precum şi metafora „În val de aur părul despletind” exprimă senzualitatea celei care pierdută în gânduri se uită în lumină. Relaţia de apropiere dintre cei doi este evidenţiată de folosirea pronumelor personale de persoana I şi a II-a: „eu”, „tu” şi de adevăratul ritual al privirilor celor doi.
8. Titlul sonetului este reluat în primul vers din primul catren, fixând cadrul: „Stau în cerdacul tău…”. Atmosfera de intimitate este creată de acest cerdac, desemnând un spaţiu intermediar, un ansamblu domestic întrepătruns cu un aer familiar. Multitudinea imaginilor artistice, în mare parte dinamice („vântul mişcă arborii-n grădină”, „ în val de aur părul despletind”, „desfaci visând pieptarul de la sân”, „încet te-ardici”), cât şi figurile de stil ( epitetul „umeri de ninsoare”, personificarea „stele tremură” etc.) contribuie la alcătuirea unui spaţiu intim, feeric, dominat de lumina selenară „ş-alături luna bate trist în geam”) deoarece toate mişcările sunt abia resimţite. Observarea iubitei se face prin intermediul unei ferestre, spaţiu al oglindirii şi al invaziei erotice, fapt ce presupune reveria trăirii. Feminitatea nudă, marmoreană, reflectând razele lunii, urmată apoi de stingerea luminii („Încet te-ardici şi sufli-n lumânare…”) învăluie îndrăgostitul în efectele semiobscurităţii produse de o noapte senină. Vraja este atât erotică, invadând spaţiul sacru al intimităţii, cât şi exterioară, contaminând natura.
9. Sonetul „ Stau în cerdacul tău…” aparţine liricii intime şi dezvăluie o temă romantică. O modalitate de evadare, de data aceasta absolută, specifică romanticilor este reflectată şi aici, prin motivul visului, dar şi prin tema naturii. Avem de-a face cu o natură copleşitoare, asupra căreia domină lumina selenară, un motiv caracteristic curentului romantic. Împletirea acestei teme cu cea a iubirii semnifică ineditul liricii eminesciene, evidenţiată şi în acest sonet. Cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a fanteziei, minimalizând luciditatea şi raţiunea este un alt argument în sprijinul apartenenţei acestei poezii la curentul romantic.

Subiectul II-Varianta 44 despre libertate

Afirmaţia lui Mihail Sadoveanu se referă la libertatea de a acţiona conform propriilor principii, făcând abstracţie de ceilalţi, de interes, dar şi de instinct.
Personal, mă declar întru totul de acord cu această idee, considerând că libertatea este o lege a naturii în fiecare dintre noi, un dar pe care fiecare l-a primit la naştere. Avem deci un destin. Avem şi o libertate, un fel propriu, natural de a fi. Libertatea e nemăsurabilă, atâta timp cât o conştientizăm şi încercăm s-o valorificăm.
Sunt însă de părere că important nu este faptul că am primit acest „dar”, ci cum ne folosim de el şi în ce scop. Aici intervine alegerea, ca o componentă de bază a libertăţii. De multe ori de-a lungul vieţii se face simţită prezenţa ezitării în faţa deciziei. Riscul provoacă teamă, inhibă, descumpăneşte. Cum orice alegere poate fi bună ori rea, ea atrage după sine reuşita sau eşecul. Şovăiala face corp comun cu alegerea care stă pe cale să se producă.
Odată depăşite aceste ezitări trebuie să facem alegerea fără a ne lăsa influenţaţi de alţii şi să ne asumăm urmările. Ajungem la reuşită sau la eşec, important e că ne-am exercitat dreptul de libertate în alegerea făcută şi nu în ultimul rând am câştigat experienţă pentru viitor.
În concluzie, omul este liber în faţa limitelor sale, având drept repere propriile-i principii care îi vor servi, sau nu, la împlinirea de sine.

Subiectul III - relaţia incipit şi final într-un roman psihologic, din perioada interbelică, Camil Petrescu – Patul lui Procust

Al doilea roman al lui Camil Petrescu, „Patul lui Procust”, a reprezentat în literatura noastră un eveniment deosebit, cu totul novator, consolidând astfel romanul românesc modern.
Adept al autenticităţii, substanţialităţii şi al relativismului, Camil Petrescu realizează în romanul său adevărate „dosare de existenţă”, toate fiind confesiuni, pe care fiecare personaj-narator le face pe baza reflectării realităţii în propria conştiinţă.
În acest roman se face saltul la pluriperspectivism, de aceea pentru a nu pulveriza perspectivele, scriitorul se reinventează pe sine în imaginea Autorului, care consemnează notele de subsol explicitând şi legând într-un tot unitar planurile narative ale romanului.
Un alt element novator este renunţarea la cronologie, romanul modern fiind scris conform fluxului memoriei involuntare. Deci, ca modalitate estetică se manifestă aici memoria afectivă care aduce în timpul obiectiv al relatării, întâmplările petrecute în timpul subiectiv al amintirilor.
În acest roman, Camil Petrescu formulează concepţia sa despre menirea scriitorului.
Stilul anticalofil pentru care optează romancierul susţine autenticitatea limbajului, de care aminteam mai sus. El nu refuză corectitudinea limbii, însă preferă exprimarea concisă şi exactă a ideilor, trăirilor, concepţiilor, ca într-un „proces-verbal” .
Perspectiva narativă este relativizată, dar în acelaşi timp subiectivă. Aceleaşi evenimente sunt interpretate diferit de fiecare personaj. Naraţiunea la persoana I cu focalizare internă (viziunea „împreuna cu”) înlocuiesc naratorul omniscient, obiectiv şi naraţiunea la persoana a III-a din romanul tradiţional. Vocea auctorială se face auzită prin „fluxul conştiinţei” naratorilor care se confesează ( Fred, doamna T., Emilia ), dar şi prin ineditele note de subsol.
Primul plan al romanului este constituit aşadar din cele trei scrisori ale doamnei T., prin care este reconstituită o parte din existenţa sa, momentele din viaţa ei fiind redate prin incidente de memorie.
Al doilea plan, jurnalul lui Fred Vasilescu este cea mai întinsă şi complexă parte a romanului, cuprinzând confesiunea tânărului privind iubirea pentru doamna T., scrisorile de dragoste ale lui George Demetru Ladima către Emilia, precizările lămuritoare ale Emiliei Răchitaru şi notele de subsol ale autorului. Confesiunea lui Fred este rezultatul cererii pe care i-o face prozatorul, cu pretextul de a-i oferi acestuia material pentru un eventual roman, alăturând-o de altfel scrisorilor doamnei T. Astfel, din ambele confesiuni reies două puncte de vedere diferite asupra aceleiaşi pasiuni.
„Epilog I” este o anchetă făcută de Fred, acesta fiind interesat de împrejurările sinuciderii lui George Demetru Ladima.
„Epilog II” este practic relatarea scriitorului referitoare la cauzele pentru care Fred Vasilescu s-a apucat să aştearnă pe hârtie întâmplările legate de destinul nefericitului Ladima. De asemenea, în această parte, autorul se ocupă şi de misterul existenţial al lui Fred Vasilescu. Acesta murise într-un accident de avion, chiar a doua zi după ce predase manuscrisul autorului şi după ce-şi lasă averea prin testament doamnei T.
Tema romanului ilustrează problematica fundamentală a prozei camilpetresciene, drama iubirii şi drama intelectualului împletindu-se într-o manieră unică.
Titlul romanului imaginează societatea ca pe un pat al lui Procust, fiind impus un tipar de existenţă, urmând ca cel ce se abate de la reguli să fie supus deformărilor chinuitoare, cărora nu le rezistă. Astfel, acest roman închide în el două poveşti de dragoste tragice. Una, trăită de Ladima, care trebuie să se coboare la nivelul Emiliei. Alta, a lui Fred, stăpânit, dimpotrivă, de sentimentul că i se cere mai mult decât ar putea da, deci dă impresia de inferioritate in faţa femeii iubite. Cei doi eroi sunt prin urmare victime ale unui pat al lui Procust.
Acţiunea se desfăşoară între anii 1926-1928 şi este localizată în Bucureşti şi Techirghiol.
Din scrisorile redactate de doamna T. aflăm, printre altele, marea ei pasiune pentru un anume X., a cărui identitate o dezvăluie Autorul în notele de subsol. Fred Vasilescu împărtăşeşte şi el, în jurnalul său, povestea iubirii neîmplinite pentru doamna T., pe lângă iubirea nefericitului poet şi gazetar G.D.Ladima pentru vulgara actriţă Emilia Răchitaru. Prin urmare, sunt două poveşti de dragoste care se întâlnesc într-un anume punct. Scena rememorării şi totodată a autoanalizei este patul Emiliei, devenit un supliciu procustian, căci personajul îşi reevaluează propria-i experienţă prin raportare la povestea lui Ladima, ale cărui scrisori le citeşte aici, căpătând revelaţia că acesta îi este frate.
Iubirea este pe rând şi aspiraţie şi dezamăgire, fiecare personaj apărând în ipostaza de enigmă pentru ceilalţi, fiind şi călău şi victimă (Nicolae Manolescu) la un moment dat.
Personajele, precum şi câteva evenimente sunt văzute din mai multe perspective. Astfel, Camil Petrescu schimbă conceptul de personaj, care devine unul construit în urma „reflectării” în conştiinţa celorlalţi, nemaifiind definit de undeva din exterior.
Personajele sunt construite antitetic. În timp ce modelului de feminitate reprezentat de doamna T. i se opune cocota de lux şi actriţa Emilia Răchitaru, lui Fred Vasilescu i se opune G.D. Ladima. În timp ce acesta din urmă o iubeşte obsesiv pe Emilia, aceasta fiind foarte probabil unul dintre motivele sinuciderii lui, Fred dovedeşte tărie de caracter când îşi refuză dreptul la fericire alături de doamna T., căruia i se considera inferior. Fred sacrifică iubirea din vanitate, iar Ladima din demnitate. Eroii lui Camil Petrescu conţin în structura lor o lume ideala căreia nu-i găsesc corespondent în lumea reală. De aici drama fiecăruia.
Construit ca un puzzle, ce poate fi înţeles pe parcurs, romanul nu suportă explicaţii categorice. Misterele personajelor nu pot fi dezlegate, fiecare luând cu el propria-i poveste dincolo de moarte. Adevărurile nu pot fi limitate, ci se scurg unul în altul şi nu există un adevăr singular care să le cuprindă pe toate celelalte. Până şi autorul renunţă definitiv la aflarea unor eventuale răspunsuri lămuritoare. Astfel, orice interpretare poate fi acceptată în clarificarea situaţiilor.
Între incipitul şi finalul romanului lui Camil Petrescu există o extraordinară asemănare, deşi ideile exprimate aparţin unor naratori diferiţi şi au nuanţe ce pot înşela la prima vedere. În prima sa frază, doamna T. declară că voinţa în aş explica suferinţa provocată de refuzul lui Fred deja îi este slăbită pentru că de multe ori lămuririle sunt zadarnice. Odată efectul resimţit, cauza devine neimportantă. Finalul romanului îi revine autorului. Dintr-o altă perspectivă, acesta, amintindu-şi de o observaţie pe care o făcuse cândva Fred Vasilescu, consideră că la fel cum un afluent urmează legea fluviului la fel multe dintre întrebările ce pot frământa o conştiinţă sunt damnate să rămână fără răspuns. Doamna T. rămâne şi după moartea lui Fred cu aceeaşi incertitudine pe care o notase în scrisorile de început, incertitudine care a şi făcut-o iniţial să se lase convinsă de Autor să scrie. Cu alte cuvinte sunt evenimente, sentimente care sunt menite să rămână nesoluţionate sau pur şi simplu răspunsurile lor sunt găsite când nimeni nu mai are nevoie de ele.
„Patul lui Procust” s-a dovedit a fi o sinteză originală a formulelor estetice moderne, o adevărată încercare pentru cititorul obişnuit cu certitudinile şi claritatea romanului tradiţional.

Alte variante rezolvate la Lb Romana in curand...

Mai mult »»